Sinuzita – de ce apare și cum poate fi tratată această afecțiune în rândul adulților și copiilor
Sistemul respirator al omului este destul de complex, astfel că atunci când vine vorba despre afecțiunile sale, trebuie tratate cu mare atenție, deoarece anumite afecțiuni au simptomatologii asemănătoare. Acesta este și cazul sinuzitei, o inflamație la nivelul sinusurilor care are ca principal simptom durerea de cap, de cele mai multe ori. Ea poate afecta atât adulții, cât și copiii și poate avea la bază mai multe cauze, fiind destul de întâlnită în ultimii ani și cauzată de mai mulți factori.
De ce apare sinuzita și cum poate fi tratată? Vei afla mai multe în articolul de mai jos.
Cuprins:
1. Sinuzita – definiție, cauze și tipuri
2. Sinuzita – pe cine afectează și care sunt simptomele acestei afecțiuni
2.1. Sinuzita și simptomele sale la adulți
1. Sinuzita – definiție, cauze și tipuri
Imagine de Mikael Blomkvist de pe Pexels.com
Pe scurt, sinuzita sau rinosinuzita este o inflamație apărută la sinusurile nazale, de unde îi vine și denumirea, și care are ca principal simptom durerea de cap. Pentru a înțelege cum și de ce apare, trebuie mai întâi explicat ce sunt sinusurile și care este rolul lor.
Sinusurile sunt patru perechi de camere a câte două spații umplute cu aer și ,,căptușite’’ cu mucus menit să protejeze căile nazale. Ele înconjoară cavitatea nazală, fiind dispuse în următorul fel:
- sinusurile frontale, care sunt situate deasupra ochilor;
- sinusurile maxilare, care sunt situate sub ochi;
- sinusurile etmoidale, care se găsesc între ochi;
- sinusurile sfenoidale, care se află în spatele ochilor.
Din cauza felului în care sunt dispuse, adesea durerea resimțită de persoanele care suferă de sinuzită au senzația de durere la nivelul ochilor, fiind uneori confundată cu presiunea dată stările de oboseală.
Sinusurile au mai multe roluri, mai precis, pe lângă cel de protecție a căilor aeriene, ele :
- reglează presiunea intranazală;
- protejează ochii și rădăcinile dentare de la nivelul maxilarului atunci când este prea frig sau prea cald;
- umidifică sau usucă aerul care ajunge în cavitatea nazală;
- amplifică rezonanța vocii.
Pentru a avea toate aceste funcții, sinusurile produc mucus al cărui rol principal este de a elimina microbii care pătrund în organism. Atunci când acești agenți patogeni sunt prea mulți, însă, mucusul secretat în exces va duce la inflamarea sinusurilor. În acest fel se instalează sinuzita.
Deși blocajele sinusurilor sunt principalul motiv al instalării sinuzitei, acestea apar în urma anumitor factori de risc, ceea ce face ca la baza acestei afecțiuni să fie, de fapt, mai multe cauze. Astfel, ea poate apărea ca urmare a:
- fumatului activ timp îndelungat, dar și al celui pasiv, atunci când expunerea este repetată;
- prezenței polipilor nazali;
- unui sistem imunitar slăbit;
- poluării;
- expunerii la mucegai;
- infecțiilor dentare netratate;
- a altor afecțiuni ale căilor respiratorii, precum astmul;
- al unor boli, precum fibroza chistică.
De asemenea, există și cauze legate de diferite activități pe care persoanele le pot face la un moment dat, precum anumite sporturi (scufundări, escaladă), dar și în timpul zborurilor, din cauza altitudinii.
Având în vedere cauzele sinuzitei, ea se clasifică în câteva tipuri. Acestea sunt:
- sinuzita virală;
- sinuzita bacteriană;
- sinuzita fungică.
Sinuzita poate avea caracter episodic sau se poate croniciza, astfel că ea mai poate fi împărțită și în:
- sinuzită acută;
- sinuzită subacută;
- sinuzită recurentă;
- sinuzită cronică.
Printre manifestările sinuzitei acute se regăsesc instalarea bruscă și dezvoltarea acesteia într-un ritm rapid, precum și durata scurtă. De cele mai multe ori, cauza acesteia este răceala, fiind o infecție virală sau bacteriană. Însă, ea poate fi cauzată și de alergii, cum sunt cele de primăvară. Durata acesteia poate fi de la una și până la patru săptămâni.
O rinosinuzită acută se poate transforma într-una subacută atunci când nu este tratată corect, astfel că durata acesteia se poate întinde chiar și pe câteva luni. De cele mai multe ori, ea este cauzată de infecțiile bacteriene și de alergiile de sezon.
Sinuzita recurentă se manifestă prin episoade cu durata de maxim o lună de zile și cu pauze de până la 10 zile între ele.
Ultimul tip de sinuzită este cel cronic, aceasta durând mai mult de 3 luni și căpătând un caracter repetitiv. Astfel, o persoană care suferă de rinosinuzită cronică poate avea mai multe episoade în timpul unui an, însă acestea nu vor fi neapărat foarte severe. Printre cauzele sale pot fi infecțiile bacteriene sau fungice lăsate netratate, dar și anumite alergii. Aceasta poate fi cauzată și de anumite probleme de structură la nivelul osos al nasului cum este deviația de sept.
Cine poate suferi de sinuzită? Atât adulții, cât și copiii. De aceea semnele acesteia trebuie tratate cu atenție, mai ales că simptomele sale sunt destul de comune cu cele ale unei dureri de cap.
2. Sinuzita – pe cine afectează și care sunt simptomele acestei afecțiuni
Ce se știe despre sinuzită este că se poate instala atât în rândul adulților, cât și al copiilor, iar tratarea sa este necesară pentru a evita complicații ulterioare. Deși uneori este văzută ca o infecție care poate fi vindecată în același timp cu virozele sau răcelile (mai ales că poate apărea în astfel de episoade), aceasta se poate manifesta și independent. De aceea este recomandat să se caute un tratament separat pentru ea.
Lăsată netratată, sinuzita poate duce la alte afecțiuni sau poate cauza anumite complicații, precum:
- apariția laringitei, a faringoamigdalitei sau traheobronșitei;
- apariția abceselor la nivelul orbitelor oculare;
- infecții care se pot răspândi la nivel osos, al măduvei spinării sau ale pielii.
Dar care sunt semnele și simptomele unui început de sinuzită? Această afecțiune poate da diferite senzații care sunt de obicei asemănătoare la adulți și copii.
2.1. Sinuzita și simptomele sale la adulți
Imagine de Andrea Piacquadio de pe Pexels.com
Pentru că în faza acută sinuzita poate semăna cu o durere de cap, este foarte important să știi care sunt simptomele acesteia pentru a putea face distincția între diferite afecțiuni. Acestea pot fi locale, astfel că ele se vor resimți în zona feței, cuprinzând fruntea și nasul, dar și generale, semnele sale fiind mai severe.
Principalele simptome și efecte pe care le pot simți adulții atunci când au sinuzită sunt:
- senzația de presiune sau tensiune la nivelul nasului, de unde vine și durerea de cap;
- rinoreea sau secreția nazală de culoare galben-verzuie sau chiar incoloră, însă foarte abundentă;
- senzația de obstrucție nazală sau că persoana aflată în suferință nu poate respira bine;
- pierderea sau alterarea mirosului și a gustului;
- durerile de dinți sau de maxilar;
- durerea în gât.
Trebuie menționat că începutul sinuzitei poate da senzația de presiune la nivelul ochilor și nasului, cu sau fără secreție nazală.
Pe lângă aceste simptome locale, adulții se pot confrunta și cu alte efecte ale sinuzitei, precum stări de oboseală accentuată, febră, frisoane și tuse care îi pot duce cu gândul la o răceală. De asemenea, tot din tabloul clinic al rinosinuzitei fac parte și cefaleea, pierderea apetitului și o slăbiciune generalizată a corpului.
Cu toate că simptomele enumerate mai sus au un caracter general, când vine vorba despre sinuzită la copii, se poate manifesta în mod diferit la cei mici. Acesta este principalul motiv pentru care în cazul lor trebuie acordată o atenție sporită atât semnelor, cât și tratamentului acestei afecțiuni.
2.2. Sinuzita la copii
Imagine de Vika Glitter de pe Pexels.com
Când vine vorba despre copii, trebuie menționat faptul că în cazul lor sinusurile se dezvoltă pe etape de creștere. De aceea, prezența rinosinuzitei trebuie tratată cu foarte mare atenție.
Iată ce trebuie să știi despre sinuzita la copii din punct de vedere al dezvoltării sau umplerea cu aer a sinusurilor:
- sinusurile etmoidale se dezvoltă până la vârsta de 2 ani;
- sinusurile frontale vor începe să se pneumatizeze după vârsta de 2 ani;
- sinusurile maxilare se vor umple cu aer în două etape asociate puseelor de creștere, primul fiind cel de la naștere până la 3 ani, iar cel de-al doilea între 7 și 12 ani;
- sinusurile sfenoidale se vor dezvolta după vârsta de 10 ani.
Din acest motiv, la vârste mici, copiii nu vor suferi de sinuzită propriu-zisă, ci posibil de etmoidită sau sfenoidită, în timp ce rinosinuzita poate fi luată în calcul abia după vârsta de 7 sau 8 ani.
Printre simptomele sinuzitei la copii se vor regăsi adesea:
- tusea;
- congestia nazală cu secreție abundentă;
- puseele de febră;
- edemul periorbital sau hipersensibilitatea în zona ochilor și a nasului;
- halena.
De asemenea, adeseori în cazul sinuzitei, copiii nu vor mai avea poftă de mâncare, vor fi irascibili și pot avea o stare generală proastă.
Pentru că sinuzita poate avea drept cauză o viroză sau o gripă, aceasta este foarte important de diagnosticat și tratat încă din faza acută sau subacută pentru a nu se croniciza.
3. Remedii pentru sinuzită
Imagine de Andrea Piacquadio de pe Pexels.com
Cum știi că ai sinuzită și cum se tratează aceasta? Doar un medic ORL-ist poate pune un diagnostic sigur în urma unor investigații.
În urma unui consult medical de specialitate și în urma unei anamneze, pacienții vor efectua un control ORL, dar pot fi supuși și altor proceduri specifice, precum o radiografie, o endoscopie nazală, examene ale culturilor nazale și sinusale sau chiar un computer tomograf. De asemenea, testele pentru diverse alergii sunt destul de des întâlnite când vine vorba despre punerea unui diagnostic corect.
Cum și cu ce se tratează sinuzita? Vestea bună este că în cazul tipului acut, aceasta trece de cele mai multe ori de la sine. În această etapă, există diverse remedii naturiste care pot fi luate pentru a ajuta organismul să combată virusurile sau bacteriile care au dus la inflamarea sinusurilor.
Când vine vorba despre remediile naturiste pentru sinuzită, acestea sunt adjuvante pentru organism, printre ele fiind recomandată mierea de Manuka SuperLife 400+, precum și propolis, lăptișor de matcă și chiar polen crud, așadar, produse apicole al căror rol este adesea antibacterian. Pe lângă acestea, atât copiii de vârste mai mari și adulți pot consuma și:
- diverse ceaiuri, precum cel de ghimbir, salvie, muguri de pin, cimbru și de coada șoricelului;
- produsele pe bază de echinaceea, care este cunoscută pentru susținerea sistemului imunitar.
Pe lângă acestea, inhalațiile cu ulei esențial de Manuka sunt recomandate pentru decongestionarea nazală și curățarea cavităților sinusale.
Ce remedii mai există pentru sinuzită? Având în vedere că poate avea la bază mai multe cauze, este foarte importantă și conduita pe care o adoptă cei care suferă de această afecțiune, astfel că este bine să fie evitați toți factorii care pot favoriza apariția sa. Astfel:
- în cazul celor care suferă de alergii sezoniere, este recomandată evitarea ieșirilor în intervalele orare în care se poate declanșa alergia;
- tot în cazul celor cărora sinuzita se declanșează pe fond alergic le este recomandat să evite produsele alimentare cu potențial alergen mare;
- evitarea fumatului, chiar și a celui pasiv, a gazelor de eșapament și a poluării joacă un rol destul de important în ameliorarea sinuzitei cronice;
- sportul și exercițiile fizice ajută la creșterea imunității și eliminarea anumitor cauze ale apariției sinuzitei.
Pe lângă acestea, alimentația joacă și ea un rol important atunci când vine vorba despre sinuzită și remedii naturale pentru îmbunătățirea stării de sănătate, astfel este recomandat să fie consumate produse precum:
- lăptișorul de matcă;
- păstura, care este un foarte bun inflamator;
- polenul crud de salcie;
- fructele și legumele proaspete, pe cât posibil de sezon;
- alimentele bogate în vitamina C și care susțin imunitatea;
- alimentele cu conținut ridicat de antioxidanți, deoarece acestea ajută la combaterea inflamației, favorizând vindecarea într-un ritm mai rapid;
- supele;
- usturoiul și ceapa, cunoscute pentru proprietățile lor antimicrobiene;
- cât mai multă apă pentru cei care nu sunt adepții ceaiurilor.
În cazul sinuzitei cronice, medicul poate prescrie medicamente specifice pe bază de corticosteroizi, antibiotice (în situații severe), antihistaminice și alte soluții asemănătoare, în funcție de cauza acesteia.
Chiar și în cazurile severe în care sunt prescrise antibiotice, un ajutor bun sunt produsele apicole, precum polenul crud, care este un foarte bun probiotic și lăptișorul de matcă, acestea susținând sistemul imunitar care poate avea de suferit în urma consumului medicamentelor.
Ce este important de reținut este că în cazul sinuzitei contează foarte mult care a fost factorul declanșator pentru a putea primi un tratament corect și pentru a evita complicații severe.
În concluzie, sinuzita este o afecțiune destul de des întâlnită în special în rândul adulților, însă se poate instala și la copii. Ea poate fi cauzată de diverse virusuri și bacterii, dar poate apărea și pe fondul unor alergii sau chiar a unui stil de viață precar. Rinosinuzita este de mai multe feluri, de aceea este foarte important să fie diagnosticată. Deși de cele mai multe ori trece de la sine, iar cei care suferă de ea pot apela la diverse remedii naturiste, există și situații în care aceștia trebuie să apeleze la medicamente prescrise de un medic specializat pe bolile din sfera ORL.
Referințe:
https://www.webmd.com/allergies/sinusitis-and-sinus-infection
https://www.healthline.com/health/sinusitis
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17701-sinusitis