Amigdalita - cauze, simptome şi recomandări de remedii eficiente cu produse apicole

Amigdalita este o afecțiune care inflamează amigdalele, glandele situate în partea din spate a gâtului. Acestea sunt responsabile pentru protejarea organismului împotriva infecțiilor, însă, din anumite cauze, pot fi inflamate, provocând disconfort și alte simptome neplăcute. În continuarea acestui articol, vei afla ce este amigdalita, ce cauzează această afecțiune, de ce apare și cum se poate diagnostica. De asemenea, vei descoperi informaţii despre anumite tratamente, atât medicamentoase, cât şi naturiste, cu produse apicole eficiente şi terapeutice, plus modalităţi de prevenţie, alimentaţie recomandată şi durata acestei afecţiuni.

Cuprins:

1. Amigdalita - ce este, ce tipuri există, care sunt cauzele și simptomele sale?

1.1. Amigdalita acută și cronică + alte tipuri de amigdalită în funcție de durată, cauză și frecvența episoadelor

1.2. Amigdalita și simptomele sale 

1.3. Amigdalita și cauzele acesteia 

2. Amigdale inflamate - diagnosticare, tratament și modalități de prevenție

3. Amigdalita la copii și la adulți - alimentație recomandată și durata acestei afecţiuni

 

1. Amigdalita - ce este, ce tipuri există, care sunt cauzele și simptomele sale?

 

Fotografie de Gustavo Fring pe Pexels.com

 

Amigdalita, cunoscută şi sub denumirea de angină, este o afecţiune care se manifestă atât prin inflamarea, cât şi prin infectarea amigdalelor palatine. Aceasta este o boală contagioasă, care necesită tratament corespunzător. De cele mai multe ori, întâlnim amigdalita la copii, ce se remarcă prin amigdale inflamate la copii, roşii, cu un volum crescut şi durere înţepătoare la nivelul gâtului. În anumite cazuri, pot apărea pe suprafaţa amigdalelor şi puncte albe cu puroi, afecțiune cunoscută ca amigdalită purulentă sau pultacee. 

 

1.1. Amigdalita acută și cronică + alte tipuri de amigdalită în funcție de durată, cauză și frecvența episoadelor

 

De regulă, există trei tipuri de amigdalită, în funcţie de recurenţa lor:

 

• Amigdalita acută, fie că vorbim despre amigdalita acută la copii sau la adulţi, este o inflamație temporară a amigdalelor, de obicei cauzată de o infecție virală sau bacteriană. Aceasta poate dura de la trei sau patru zile până la două săptămâni.

 

• Amigdalita recurentă poate apărea de mai multe ori pe parcursul unui an.

 

• Pe de altă parte, amigdalita cronică este o infecţie pe termen lung, ducând la apariţia amigdalelor inflamate la copii şi la adulţi. 

 

Amigdalitele pot fi de două feluri, conform cauzelor care le declanşează:

 

• Amigdalita virală care poate fi provocată, bineînţeles, de diferite virusuri, cum ar fi virusul Epstein Barr. Această formă de amigdalită se tratează, de regulă, cu medicaţie antivirală. Cu toate acestea, dacă sistemul imunitar este puternic, poate trece de la sine.

 

• Amigdalita bacteriană sau amigdalita streptococică este determinată de bacterii asemenea streptococului beta-hemolitic grup A, cunoscut şi ca SBHGA, şi nu numai. În urma unui consult medical, se pot prescrie diferite antibiotice potrivite pentru nevoile fiecărui pacient.

 

1.2. Amigdalita şi simptomele sale

 

Simptomele amigdalitei la copii şi la adulţi pot fi variate și pot cauza un disconfort considerabil persoanelor afectate. Printre cele mai comune simptome se numără:

 

Durerile în gât pot fi moderate sau severe, provocând dificultăți în timpul înghițirii alimentelor sau lichidelor. 

 

Gât roșu și inflamat: amigdalele inflamate apar adesea însoțite de roșeață și o umflare a gâtului, iar acest aspect poate fi vizibil și la examinarea clinică. 

 

Febră: acesta este un alt simptom frecvent întâlnit în amigdalită, în special în cazurile de infecții severe. 

 

Ganglioni limfatici umflați sau inflamaţi: de asemenea, ganglionii limfatici susţin organismul în lupta cu bacteriile şi virusurile. Aceştia pot deveni umflați și sensibili la atingere, semn al răspunsului imun al organismului în caz de infecție. 

 

Respirație urât mirositoare: un simptom adesea neplăcut este respirația urât mirositoare, care poate apărea în cazurile severe de amigdalită, din cauza acumulării de bacterii și mucozităţi în gât. 

 

1.3. Amigdalita şi cauzele acesteia

 

Infecțiile virale sau bacteriene: Cele mai comune cauze ale amigdalitei sunt infecțiile virale, cum ar fi gripa sau răceala, sau infecțiile bacteriene, cum ar fi amigdalita streptococică.

 

Expunerea la agenți patogeni sau infecţioşi: Contactul cu persoanele infectate sau expunerea la bacterii și virusuri în medii aglomerate poate crește riscul de amigdalită, respectiv inflamarea amigdalelor, ducând la amigdalită infecţioasă.

 

Sistemul imunitar slăbit: Un sistem imunitar slăbit poate favoriza ca amigdalele să devină mai expuse la infecții și inflamații. Astfel, prin transmiterea amigdalitei, pot apărea amigdalita virală sau cea bacteriană.

 

Alte condiții medicale: Anumite condiții medicale, cum ar fi refluxul gastroesofagian sau alergiile, pot contribui la dezvoltarea amigdalitei.

 

Acum că ai descoperit ce este amigdalita şi de la ce se face, este important să recunoști simptomele asociate cu această afecţiune, apoi să consulți sfatul medicului pentru diagnostic și tratament adecvat. Administrarea promptă a terapiei poate ajuta la reducerea duratei și gravității amigdalitei, evitând eventualele complicații și susţinând recuperarea într-un timp mai scurt.

 

2. Amigdale inflamate - diagnosticare, tratament și modalități de prevenție

 

Diagnosticarea amigdalitei implică o evaluare atentă a simptomelor și a stării pacientului, precum și utilizarea unor metode suplimentare pentru confirmarea bolii. Iată cum se realizează diagnosticul:

 

Examinare fizică: Medicul examinează gâtul și amigdalele pentru a detecta semne de inflamație, roșeață, umflare sau prezența de puroi.

 

Istoric medical: Medicul poate întreba pacientul despre simptomele resimţite, durata lor și factorii de risc, cum ar fi intrarea în contact cu persoane diagnosticate cu amigdalită sau alte afecțiuni medicale.

 

Teste de laborator: În cazurile susceptibile de amigdalită bacteriană, specialistul poate recomanda efectuarea unor teste de laborator, cum ar fi exudatul faringian, pentru a identifica agentul patogen specific.

 

Teste rapide pentru streptococ: Pentru amigdalita streptococică, se pot efectua teste rapide pentru a detecta prezența bacteriei Streptococcus pyogenes sau, aşa cum mai este cunoscut în termeni de specialitate, Streptococul beta-hemolitic de grup A.

 

Excluderea altor afecțiuni: Uneori, simptomele amigdalitei pot fi similare cu cele ale altor afecțiuni, cum ar fi faringita virală sau mononucleoza infecțioasă. Prin urmare, medicul poate efectua teste suplimentare pentru a exclude aceste diagnostice diferențiale.

 

Diagnosticarea corectă a amigdalitei este necesară pentru stabilirea unui tratament adecvat și prevenirea complicațiilor. De obicei, un diagnostic clar poate fi stabilit prin examinare fizică, istoric medical detaliat și teste de laborator. 

 

În caz de amigdalită în timpul sarcinii este necesar să urmezi aceiaşi paşi, atât pentru ameliorarea simptomelor pe care le resimţi, cât şi pentru a nu afecta dezvoltarea sănătoasă a fătului. Este important să consulți un medic dacă prezinţi simptome de amigdalită, pentru a obține un tratament adecvat și pentru a preveni complicațiile ulterioare.

 

• Cum să scapi de amigdalită?

 

Tratamentul amigdalitei depinde de cauza și gradul de severitate al inflamației. În cazul amigdalitei virale, tratamentul se concentrează pe gestionarea simptomelor. Iată câteva recomandări pentru a calma simptomele amigdalitei:

 

Ia medicamente antiinflamatorii, sub îndrumarea medicului specialist: De exemplu, medicamentele antiinflamatoare non-steroidiene, cu efecte antialgice și nu numai, cum ar fi ibuprofenul sau paracetamolul, pot ajuta la reducerea durerii și a febrei asociate cu amigdalita. Este recomandat să te adresezi unui medic specialist pentru a beneficia de tratamentul potrivit. 

 

Gargara cu apă sărată: Gargara cu apă sărată poate ajuta la reducerea inflamației și a durerii în gât, fiind printre remediile pentru amigdalită tradiţionale şi eficiente, care elimină bacteriile şi mucozităţile din gât.

 

Hidratare și odihnă: Consumul de lichide calde, precum ceaiurile, și odihna adecvată pot ajuta la accelerarea vindecării și la reducerea disconfortului.

 

Evită factorii iritanți: De exemplu, fumatul, expunerea la fum și consumul de băuturi alcoolice, care pot agrava simptomele amigdalitei.

 

• Prevenirea amigdalitei 

 

Prevenirea amigdalitei este esențială pentru menținerea sănătății gâtului și pentru reducerea riscului de infecții respiratorii. Iată câteva măsuri importante pe care le poți lua pentru a preveni amigdalita:

 

Igiena adecvată: Spălatul regulat al mâinilor cu apă și săpun poate ajuta la prevenirea răspândirii virusurilor și bacteriilor care pot cauza amigdalită.

 

Evitarea expunerii la factori de risc: Evitarea intrării în contact cu persoanele infectate cu infecții respiratorii și a locurilor aglomerate, mai ales în timpul sezonului gripal, poate reduce riscul de infecții virale și bacteriene.

 

Evitarea iritanților: Fumatul și expunerea la fumul de tutun pot irita amigdalele și pot crește riscul de infecții. Evită fumatul și expunerea la fumul de țigară pentru a proteja sănătatea la nivelul gâtului.

 

Menținerea unui sistem imunitar sănătos: Urmarea unei diete echilibrate, bogate în fructe, legume și alimente, cu vitamine şi minerale, care sprijină sistemul imunitar, poate ajuta la reducerea riscului de infecții, inclusiv amigdalită. De asemenea, asigură-te că dormi suficient și că respecţi un program regulat de exerciţii fizice, pentru a-ți menține sănătatea generală.

 

 

 

 

 

Fotografie de Valeria Boltneva pe Pexels.com 

 

Pentru calmarea și prevenirea amigdalitei, există mai multe remedii și produse naturale care pot fi benefice pentru organism, datorită proprietăților lor antibacteriene, antiinflamatorii și de întărire a sistemului imunitar. Printre acestea se numără lăptișorul de matcă ce conține substanțe nutritive esențiale și antioxidanți, care pot stimula sistemul imunitar și pot accelera vindecarea. Amestecurile speciale de miere, propolis și alte produse tonice apicole, cum ar fi tonicul apicultorului pentru adulți și tonicul junior pentru copii, au proprietăţi imunostimulatoare și antiinflamatorii. Bogată în nutrienți și antioxidanți, pastura poate ajuta la întărirea sistemului imunitar și la reducerea inflamației gâtului. 

Recunoscută pentru proprietățile sale antimicrobiene puternice, mierea de Manuka poate fi utilizată pentru a combate bacteriile și pentru a reduce inflamația în gât. Polenul crud are capacitatea de a susține sistemul imunitar, reducând simptomele amigdalitei. De asemenea, cu proprietăți antibacteriene și antiinflamatorii, propolisul poate fi utilizat pentru a reduce durerea și inflamația în gât și nu numai. Toate aceste produse apicole cu valori terapeutice, marca ApiLand, sunt certificate, fiind naturale şi sigure pentru consum atât pentru copii, cât şi pentru adulţi.

Respectarea acestor măsuri preventive poate contribui la reducerea riscului de amigdalită și la menținerea sănătății gâtului pe termen lung. Adoptând un stil de viață sănătos și acordând atenție igienei personale, poți reduce considerabil riscul de infecții respiratorii și poți îmbunătăți starea generală de sănătate.

 

3. Amigdalita la copii și la adulți - alimentație recomandată și durata acestei afecţiuni

 

Pe lângă tratamentul prescris de medic, alimentația joacă un rol important și poate ajuta la ameliorarea simptomelor și la accelerarea procesului de vindecare. Dacă te întrebi ce să mănânci când ai amigdalită, vei afla mai departe câteva sfaturi în acest sens şi un plan de îngrijire pentru această afecţiune. 

 

Alimente moi și ușor de înghițit: Optează pentru alimente care sunt ușor de înghițit și nu irită gâtul inflamat. Acestea includ:

 

• Supa de pui este hidratantă și oferă nutrienți esențiali, precum proteinele. De asemenea, supa cremă preparată din diferite legume este bogată în vitamine şi nutrienţi necesari pentru organism.
• Piureurile de legume sunt moi și pot fi ușor de consumat şi de înghiţit.
• Lichidele calde, precum ceaiul de muşeţel sau cel de mentă, sunt utile pentru a calma gâtul inflamat și pentru a menține hidratarea corespunzătoare.

 

Evită alimentele și băuturile iritante, care pot afecta gâtul inflamat și agrava simptomele, cum ar fi:

 

• Alimentele condimentate sau picante, deoarece pot irita gâtul.
• Evită băuturile care pot provoca senzaţia de gât uscat sau disconfort, precum băuturile carbogazoase sau alcoolul.

 

Hidratare adecvată: Consumul de lichide este esenţial pentru menținerea hidratării și pentru eliminarea mucusului din gât. Este important să consumi suficiente lichide pentru a evita deshidratarea.

 

• În cât timp trece amigdalita?

 

Dacă te întrebi cât durează amigdalita, trebuie să știi că acest lucru poate varia în funcție de mai mulți factori, inclusiv de cauza acesteia (virală sau bacteriană), de sănătatea generală a persoanei afectate și de răspunsul la tratament:

 

Cauza infecției: Amigdalita virală poate dura mai puțin timp decât cea bacteriană. Infecțiile virale se vindecă, de obicei, în câteva zile. Însă, infecțiile bacteriene pot necesita tratament antibiotic și au o durată mai mare de vindecare.

 

Răspunsul la tratament: Efectul tratamentului administrat poate influența durata amigdalitei. Antibioticele pot ajuta la accelerarea vindecării în cazurile de amigdalită bacteriană, dar pot fi ineficiente în amigdalita virală.

 

Imunitatea pacientului: Starea generală de sănătate a pacientului și capacitatea sistemului imunitar de a lupta împotriva infecției pot influența durata amigdalitei.

 

Amigdalita la copii vs. amigdalita la adulți: Durata acestei afecțiuni poate fi diferită la adulți și la copii. În general, amigdalita la copii poate dura mai mult, dar simptomele pot fi mai severe în cazul persoanelor adulte. La copii, amigdalita virală poate dura între 7 și 10 zile, în timp ce amigdalita bacteriană poate persista timp de 10 zile sau mai mult. În cazul adulților, amigdalita virală poate dura aproximativ 3 sau 7 zile, iar amigdalita bacteriană, tratată cu antibiotice, poate dura de obicei între 7 și 10 zile. Este important să urmărești simptomele și să consulți un medic în cazul în care acestea persistă sau devin severe, indiferent de vârstă. Fiecare organism uman este unic şi poate necesita un interval de timp specific pentru vindecare şi recuperare.

 

• Când să ceri ajutor medical?

 

Dacă experimentezi simptome severe, cum ar fi febră mare, dificultăți grave la înghițire sau respirație dificilă, este important să ceri ajutor medical imediat. Același lucru este valabil și în cazul în care simptomele amigdalitei persistă mai mult de câteva zile. Anumite complicații, cum ar fi flegmonul sau abcesul periamigdalian, febra reumatoidă sau scarlatina, pot necesita intervenție medicală promptă pentru a preveni alte urmări mai grave.

 

Dacă amigdalita îți afectează capacitatea de a mânca sau de a bea suficiente lichide, din cauza durerii sau a dificultăților la înghițire, este important să te adresezi medicului, pentru a evita deshidratarea și alte complicații asociate. De asemenea, atunci când simptomele amigdalitei par să se amelioreze inițial, dar apoi reapar sau persistă, poate fi necesară o evaluare suplimentară.

 

Aşadar, dacă te confrunți cu orice simptom neobișnuit sau sever asociat cu amigdalita, este de preferat să consulți un medic pentru evaluare și tratament adecvat, fără a amâna sau a încerca să tratezi afecțiunea pe cont propriu. Amigdalita netratată corespunzător poate determina numeroase complicaţii resimţite la nivelul întregului organism. Însă, cu un plan de îngrijire optim, o alimentaţie echilibrată şi sănătoasă, care să includă şi produse apicole cu valori terapeutice, starea ta de sănătate se va îmbunătăţi considerabil.

Referinţe medicale:

 

WedMD.com - “Tonsillitis”

https://www.webmd.com/oral-health/tonsillitis-symptoms-causes-and-treatments

 

Medicalnewstoday.com - “All you need to know about tonsillitis”

https://www.medicalnewstoday.com/articles/156497