Anemia feriprivă (lipsa de fier): simptome, cauze și tratament

Globulele roșii au rolul de a transporta oxigenul către organele și țesuturile organismului. Atunci când nivelul de fier din corp este insuficient, aceste celule nu mai pot produce o cantitate adecvată de hemoglobină – proteina responsabilă de oxigenarea țesuturilor. În astfel de situații, poate apărea anemia feriprivă, cunoscută și sub denumirea de anemie prin deficit de fier.

În acest articol vom analiza simptomele, cauzele, complicațiile posibile și opțiunile de tratament recomandate în cazul acestei afecțiuni.

1. Deficitul de fier afectează sinteza hemoglobinei și oxigenarea țesuturilor, ceea ce duce la apariția anemiei feriprive, o formă comună, dar tratabilă de anemie.

2. Cauzele frecvente includ alimentația săracă în fier, pierderile de sânge și absorbția deficitară, fiind importantă identificarea și tratarea afecțiunilor care stau la baza carenței.

3. Tratamentul presupune suplimentare cu fier și corectarea cauzei, iar prevenția se bazează pe o dietă echilibrată, monitorizarea periodică și, în cazuri specifice, utilizarea suplimentelor naturale cu rol susținător.

Cuprins:

• Ce este anemia feriprivă și care sunt simptomele sale?

• Care sunt cauzele anemiei feriprive, ce boli poate ascunde și ce înseamnă un nivel scăzut de feritină, sideremie și hemoglobină?

• Diagnosticarea anemiei feriprive

• Tratamentul anemiei feriprive la adulți și copii

• Alimente bogate în fier pentru combaterea anemiei

• Prevenirea anemiei feriprive

 

Ce este anemia feriprivă și care sunt simptomele sale?

Anemia feriprivă este un tip de anemie cu o cauză clară: scăderea nivelului de fier în organism. Această carență afectează formarea și menținerea unui număr optim de eritrocite (globule roșii), celule esențiale pentru transportul oxigenului în corp. Fierul este un mineral esențial, care se regăsește în alimentele consumate zilnic sau în suplimentele alimentare recomandate de medic, având un rol-cheie în sinteza hemoglobinei.

Hemoglobina este o proteină localizată în structura eritrocitelor, responsabilă pentru legarea oxigenului și eliberarea acestuia la nivelul țesuturilor. Totodată, hemoglobina conferă sângelui culoarea sa roșie caracteristică. Atunci când nivelul de fier este sub valorile normale, sinteza hemoglobinei este afectată, ceea ce duce la o oxigenare inadecvată a țesuturilor.

Pe măsură ce nivelul de fier și de eritrocite funcționale scade, transportul oxigenului devine ineficient, ceea ce determină apariția unor simptome specifice anemiei. Aceste manifestări pot fi inițial discrete, dar se accentuează progresiv în funcție de severitatea deficitului.

Printre simptomele frecvente ale anemiei feriprive se numără: oboseala persistentă, paloarea tegumentelor, fragilitatea unghiilor, senzația de mâini și picioare reci, dureri toracice, tahicardie, cefalee, amețeli, dificultăți de respirație și inflamații la nivelul limbii. În cazul sugarilor și copiilor mici, poate apărea un comportament atipic, cum ar fi dorința de a consuma substanțe non-alimentare (PICA).

La femei, simptomele anemiei feriprive pot fi mai pronunțate din cauza pierderilor menstruale lunare, care contribuie la dezechilibrul nivelului de fier. Astfel, oboseala poate fi mai accentuată în timpul menstruației, iar probabilitatea de a dezvolta semne de anemie este mai ridicată comparativ cu bărbații.

Care sunt cauzele anemiei feriprive, ce boli poate ascunde și ce înseamnă un nivel scăzut de feritină, sideremie și hemoglobină?

Deficitul de fier poate avea multiple cauze, iar înțelegerea acestora este esențială pentru diagnostic și tratament. Printre cele mai frecvente se numără:

1. Aport alimentar insuficient de fier

Fierul este un mineral esențial, prezent în numeroase alimente, în special în carne roșie, ouă, pește și legume cu frunze verzi. Atunci când alimentația nu conține suficiente surse de fier, rezervele organismului se diminuează treptat, ceea ce poate duce la apariția anemiei feriprive. Sugarii, copiii și adolescenții aflați în perioade de creștere accelerată sunt deosebit de vulnerabili la această carență.

2. Pierderea de sânge

Fierul se găsește predominant în hemoglobina din globulele roșii. Pierderile semnificative de sânge determină automat și o pierdere de fier. Acestea pot apărea în următoarele situații:

• Menstruații abundente (menoragie) – o cauză comună a anemiei la femeile aflate la vârstă fertilă.

• Afecțiuni gastrointestinale – precum ulcerul gastric sau duodenal, polipii colonici, hernia hiatală ori cancerul colorectal, care pot provoca sângerări cronice, adesea nediagnosticate.

• Intervenții chirurgicale, accidente, nașteri – care pot implica pierderi acute de sânge.

3. Absorbția deficitară a fierului

În unele cazuri, organismul nu este capabil să absoarbă eficient fierul din alimentație, chiar dacă aportul este adecvat. Acest lucru se poate întâmpla în:

• Afecțiuni intestinale – cum ar fi boala celiacă sau boala Crohn, care afectează integritatea și funcția mucoasei intestinale.

• Rezecții intestinale – în urma unor intervenții chirurgicale în care o porțiune din intestinul subțire este îndepărtată, afectând capacitatea de absorbție.

4. Sarcina

În timpul sarcinii, necesarul de fier crește considerabil pentru a susține atât volumul sanguin matern crescut, cât și dezvoltarea fătului. În lipsa unei suplimentări adecvate, poate apărea o deficiență de fier. De asemenea, femeile însărcinate care suferă deja de menstruații abundente înainte de sarcină au un risc mai mare de a dezvolta anemie feriprivă.

5. Afecțiuni cronice și cauze rare

Anemia feriprivă poate apărea și în contextul unor boli cronice (cum ar fi infecțiile persistente sau neoplaziile), care pot duce la pierderi lente de sânge sau la afectarea metabolismului fierului. De asemenea, există afecțiuni genetice rare ce pot interfera cu absorbția intestinală a fierului sau cu mecanismele naturale de control ale hemostazei.

Totodată, scăderea valorilor unor parametri de laborator este un indicator important în diagnostic:

• Feritină scăzută – reflectă golirea rezervelor de fier ale organismului.

• Sideremie scăzută – indică o concentrație redusă de fier în sânge.

• Hemoglobină scăzută – semnalează o capacitate afectată a organismului de a produce globule roșii funcționale.

Sursa foto: Freepik.com

Doar un medic specialist poate stabili diagnosticul de anemie feriprivă. În cazul în care o persoană prezintă simptome sugestive – precum oboseală cronică, paloare sau amețeli – este important să consulte un profesionist din domeniul medical, care va recomanda investigațiile necesare.

Procesul de evaluare începe, de regulă, cu un consult clinic și o serie de întrebări legate de starea generală de sănătate, alimentație, eventuale sângerări recente sau istoricul medical. Examinarea fizică poate include observarea culorii tegumentelor, aspectului unghiilor și mucoaselor, semne care pot sugera un posibil deficit de fier.

Pentru confirmarea diagnosticului, se impun analize de sânge specifice, precum:

• Hematocritul – reprezintă procentul globulelor roșii din volumul total de sânge. Valorile normale sunt cuprinse între 33,5–44,9% la femei și 38,3–48,6% la bărbați. Valorile sub aceste limite pot indica anemie.

• Hemoglobina – proteina esențială pentru transportul oxigenului. Valorile normale sunt 11,6–15 g/dl pentru femei și 13,2–16,6 g/dl pentru bărbați. Scăderea hemoglobinei este un marker esențial pentru diagnostic.

• Volumul și culoarea eritrocitelor – în anemia feriprivă, globulele roșii sunt adesea microcitare (mai mici decât normalul) și hipocrome (cu o colorație mai palidă), indicând o sinteză deficitară de hemoglobină.

• Feritina serică – proteina care reflectă stocurile de fier din organism. Nivelurile scăzute sugerează epuizarea rezervelor de fier și sunt un indicator precoce al anemiei feriprive.

• Sideremia și fierul seric – măsoară cantitatea de fier circulant disponibil. Valorile scăzute confirmă lipsa fierului necesar pentru producția de hemoglobină.

În anumite situații, în special atunci când analizele sugerează pierderi cronice de sânge sau cauza anemiei nu este evidentă, medicul poate recomanda investigații suplimentare:

• Endoscopia digestivă superioară (gastroscopie) – indicată în cazul durerilor abdominale, senzației de arsură sau disconfortului după mese. Permite detectarea leziunilor la nivelul stomacului sau duodenului, cum ar fi ulcerul gastric.

• Colonoscopia – recomandată atunci când se suspectează sângerări oculte în tubul digestiv inferior, mai ales în cazul pacienților cu modificări ale tranzitului intestinal, sângerări rectale sau suspiciune de polipi sau cancer de colon.

• Ecografia abdominală – utilă pentru evaluarea organelor abdominale și identificarea eventualelor patologii care ar putea contribui la dezechilibrul hematologic.

Tratamentul anemiei feriprive la adulți și copii

Tratamentul anemiei feriprive urmărește două obiective principale: restabilirea nivelului optim de fier în organism și tratarea cauzei care a dus la apariția carenței. Strategia terapeutică este stabilită de medic în funcție de severitatea anemiei, simptomele prezentate și cauza identificată.

1. Suplimentele cu fier

Administrarea de suplimente cu fier este metoda principală de tratament în cazurile de anemie feriprivă. Acestea pot fi recomandate sub formă de comprimate, capsule sau siropuri și se administrează numai la indicația medicului, care va stabili doza optimă și durata tratamentului. Supradozarea poate duce la reacții adverse, inclusiv toxicitate hepatică și tulburări gastrointestinale (ex. constipație).

În cazurile în care absorbția fierului este afectată – cum este în boala celiacă sau după intervenții chirurgicale intestinale – se poate recomanda fier intravenos, administrat sub supraveghere medicală.

2. Tratamentul cauzei de bază

Dacă anemia feriprivă este determinată de o afecțiune subiacentă (ex. ulcer gastric, polipi intestinali, boli inflamatorii cronice), tratamentul va include gestionarea acelei afecțiuni. În unele cazuri pot fi necesare:

• medicamente suplimentare (ex. antibiotice, antiinflamatoare);

• proceduri endoscopice sau chiar intervenții chirurgicale pentru oprirea sângerărilor interne sau excizia leziunilor.

3. Rolul suplimentelor alimentare și al dietei

Deși suplimentele alimentare (precum păstura de albine sau polenul crud) pot aduce un aport valoros de nutrienți, acestea nu înlocuiesc tratamentul medical. Un regim alimentar echilibrat, bogat în fier (carne roșie, ficat, legume cu frunze verzi), rămâne esențial în prevenirea recidivei.

4. Considerații speciale

• Femeile aflate la vârsta fertilă pot necesita ajustări ale tratamentului, ținând cont de pierderile menstruale regulate, care favorizează deficitul de fier.

• Copiii pot prezenta simptome mai puțin evidente, motiv pentru care este importantă monitorizarea atentă a dezvoltării fizice și cognitive în timpul tratamentului.

 

Alimente bogate în fier pentru combaterea anemiei

Sursa foto: Freepik.com

Prevenirea anemiei feriprive începe cu un aport adecvat de fier din alimentație, susținut de factori care îmbunătățesc absorbția acestuia. O dietă echilibrată, combinată cu suplimente naturale și, la nevoie, cu tratamente medicamentoase prescrise de medic, poate contribui eficient la menținerea unui nivel optim de fier în organism.

1. Surse alimentare bogate în fier

Fierul se găsește în special în produse de origine animală, ușor absorbabile de către organism (fier hemic). Printre alimentele recomandate se numără:

• carne roșie (vită, miel, porc), carne de pui;

• ficat și organe;

• ouă;

• sardine, scoici, stridii, creveți;

• legume cu frunze verzi (spanac, kale);

• leguminoase (linte, năut, fasole);

• dovleac și semințe de dovleac;

• fructe uscate (stafide, caise deshidratate).

Pentru sugari, laptele matern rămâne cea mai bună sursă de fier în primele luni de viață. După această perioadă, se recomandă formule de lapte îmbogățite cu fier, conform indicațiilor medicului pediatru.

2. Rolul vitaminei C în absorbția fierului

Vitamina C crește semnificativ absorbția fierului non-hemic (din surse vegetale). Alimentele bogate în vitamina C includ:

• citrice (portocale, lămâi, grapefruit);

• fructe precum căpșuni, kiwi, mango, papaya, ananas, guava;

• legume: ardei grași roșii, broccoli, conopidă, varză de Bruxelles, frunze verzi crude.

Se recomandă consumul simultan de alimente bogate în fier și surse de vitamina C pentru maximizarea absorbției.

3. Suplimente naturale și remedii complementare

Pe lângă alimentație, suplimentele naturale pentru susținerea organismului în deficit de fier pot fi utile, cu acordul medicului. Produse apicole precum:

• păstura de albine – sursă naturală de fier, aminoacizi și enzime benefice;

• polenul crud – bogat în vitamine din complexul B, minerale și antioxidanți;

…pot contribui la susținerea vitalității generale, stimularea formării celulelor sanguine și întărirea sistemului imunitar. Deși aceste produse nu înlocuiesc tratamentul medicamentos în cazurile moderate sau severe de anemie, ele pot susține organismul în forme ușoare de carență sau în perioadele de refacere.

Sursa foto: Freepik.com

4. Importanța monitorizării și a recomandărilor medicale

Este important de reținut că, în anumite cazuri, alimentul nu poate compensa singur deficitul de fier, iar medicul poate recomanda suplimente de fier farmaceutice. Acestea trebuie administrate conform indicațiilor, deoarece un exces de fier poate fi toxic și poate cauza reacții adverse, inclusiv constipație și disconfort gastrointestinal.

În afecțiunile asociate cu absorbție redusă a fierului (ex. boala celiacă), medicul poate recomanda administrarea intravenoasă de fier, sub supraveghere specializată.

 

Prevenirea anemiei feriprive

Prevenirea eficientă a anemiei feriprive presupune echilibru nutrițional, vigilență medicală și, atunci când este necesar, intervenție terapeutică personalizată, pentru menținerea sănătății pe termen lung. Deficitul de fier, dacă este ignorat, poate ascunde afecțiuni grave, precum ulcerul gastric, boala celiacă, polipi sau cancer de colon, motiv pentru care monitorizarea regulată a parametrilor biologici este esențială.

1. Adoptarea unei diete bogate în fier

Pentru reducerea riscului de anemie prin carență de fier, se recomandă consumul frecvent de alimente bogate în fier, precum:

• carne roșie (vită, porc, miel), ficat;

• carne de pasăre, pește și fructe de mare;

• fasole, linte, mazăre;

• legume cu frunze verzi închise (spanac, urzici);

• fructe uscate (stafide, caise);

• cereale, pâine și paste îmbogățite cu fier.

Fierul hemic, provenit din surse animale, este mai ușor absorbit decât fierul non-hemic din plante. Persoanele care urmează diete vegetariene pot compensa prin creșterea aportului de surse vegetale bogate în fier, asociate cu factori care stimulează absorbția acestuia.

2. Stimularea absorbției fierului prin vitamina C

Absorbția fierului este semnificativ îmbunătățită atunci când este asociat cu vitamina C. Sursele alimentare includ:

• sucuri de citrice (portocale, lămâi, grapefruit);

• kiwi, căpșune, mango, pepene;

• broccoli, ardei grași, frunze verzi crude, pătrunjel, tomate.

Consumarea alimentelor bogate în fier împreună cu aceste surse de vitamina C poate crește semnificativ biodisponibilitatea fierului în organism.

3. Recomandări pentru sugari și copii mici

Pentru prevenirea anemiei feriprive la sugari:

• se recomandă alăptarea exclusivă în primele 6 luni;

• după această vârstă, introducerea de cereale îmbogățite cu fier sau piureuri de carne cel puțin de două ori pe zi;

• evitarea administrării laptelui de vacă înainte de vârsta de 1 an, deoarece acesta nu oferă un aport adecvat de fier.

Pentru copiii aflați în perioade de creștere rapidă, este importantă monitorizarea nutrițională periodică, mai ales în absența consumului de carne.

4. Identificarea și gestionarea cauzelor de pierderi de sânge

Pierderea cronică de sânge reprezintă una dintre cauzele majore ale anemiei feriprive. Este importantă:

• tratarea menstruațiilor abundente (menoragie);

• investigarea tulburărilor gastrointestinale cu potențial hemoragic;

• efectuarea unor analize de sânge periodice, pentru detectarea timpurie a dezechilibrelor.

5. Grupuri cu risc crescut și suplimentarea preventivă

Femeile însărcinate, copiii mici, adolescenții și persoanele cu afecțiuni cronice prezintă un risc mai ridicat de a dezvolta anemie feriprivă. În aceste cazuri, medicul poate recomanda:

• suplimentarea cu fier în doze preventive;

• sau, în completare, utilizarea de suplimente naturale, precum păstura de albine și polenul crud, cunoscute pentru conținutul ridicat de vitamine, minerale și enzime, care contribuie la refacerea stării generale de vitalitate și la susținerea funcției hematopoietice.

În concluzie, anemia feriprivă este o afecțiune frecventă, dar tratabilă, care necesită identificarea atentă a cauzei și intervenție personalizată. Prin corelarea simptomelor cu analizele de sânge, monitorizarea constantă și ajustarea dietei, pot fi prevenite atât complicațiile, cât și recurențele. În plus, adoptarea unor obiceiuri alimentare echilibrate, completate la nevoie cu suplimente recomandate de medic, contribuie la menținerea sănătății pe termen lung.

Informează-te, fă analizele la timp și discută cu medicul tău pentru a lua cele mai bune decizii pentru sănătatea ta!

Disclaimer! Acest material are rol informativ și nu înlocuiește consultul, diagnosticul sau tratamentul medical de specialitate.

Referințe:

• Mayo Clinic - Iron deficiency anemia: mayoclinic.org;

• NHS - Iron deficiency anaemia: nhs.uk;

• American Society of Hematology - Iron-Deficiency Anemia: hematology.org.