Simptomele depresiei sunt diverse, presupunând modificări la nivel emoțional, fizic, comportamental și cognitiv. În cazul depresiei se instalează o stare de tristețe, de goliciune și deznădejde, lipsa speranței și indiferența, renunțarea la vechile hobby-uri, evitarea grupului de prieteni, schimbarea temperamentului, iritabilitate și anxietate, imposibilitatea relaxării și o agresivitate inexplicabilă. Depresia afectează memoria, împiedică gândirea limpede și concentrarea, astfel încât până și cele mai simple decizii par dificil de adoptat. Pot apărea sentimente de inutilitate, de vinovăție exagerată sau nejustificată, gânduri negre, inclusiv sinucigașe. De asemenea, pot apărea și amețeli, insomnii, modificarea apetitului, probleme digestive, dureri musculare, anxietate, fobii, dificultăți în relațiile intime, libido scăzut și tendința de a abuza de alcool, cafea și alte substanțe. Dar nu numai utilizarea acestor droguri, ci starea însăși de depresie conduce în timp la o continuă agravare a ei, atâta timp cât nu luăm măsuri eficiente de a o combate.
Persoanele depresive sunt stăpânite de un sentiment de descurajare, se așteaptă la eșec, se retrag și evită responsabilitățile, dezvoltă o atitudine negativă față de sine și de ceilalți, prezintă modificări neurovegetative și o sensibilitate crescută față de variațiile meteo. În timp, chipul unei astfel de persoane își pierde strălucirea și, de asemenea, se schimbă atitudinea corporală și privirea.
Simptomele generale ale depresiei pot apărea singular sau în diferite combinații, arareori fiind prezente toate sau aproape toate. Ele pot fi prezente în permanență sau doar într-o anume parte a zilei sau doar pentru scurte perioade de timp, de câteva zile sau săptămâni, pentru a reveni apoi după un timp mai lung sau mai scurt, de obicei într-o formă mai severă.
Aceste simptome pot face imposibilă desfășurarea în condiții normale a unei zile de lucru, pot afecta grav relațiile sociale și pe cele de familie.
Depresia poate schimba modul de percepere a lucrurilor, a mediului înconjurător, poate face ca totul să pară fără speranță; depresia poate induce un profund sentiment de singurătate. Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), peste 10% din populația planetei suferă de diferite forme de depresie, iar o mare parte nu recunoaște simptomele acestei afecțiuni.
Există multe forme de depresie. De la cele mai severe, precum depresia majoră care poate provoca tulburări ale proceselor fiziologice normale, sau depresia psihotică, cu idei delirante de inutilitate și de autoacuzare, de imobilitate psihointelectuală și dorință de sinucidere, putând apărea în pusee, la 10% din populație, și până la formele curente mai puțin severe, precum tulburările afective sezoniere. Sunt și cazuri, precum în tulburarea bipolară, maniaco-depresivă, cu schimbări ciclice între o stare depresivă și una superactivă, cu un exces de energie și cu caracteristici maniacale.
Depresia poate apărea în urma unei predispoziții moștenite, în special în cazul tulburării bipolare, dar poate apărea și în urma administrării anumitor medicamente sau în urma unor boli severe, precum atacul de inimă, cancerul, tulburările hormonale, afecțiuni neurologice, precum boala Parkinson sau epilepsia, a unor boli infecțioase sau inflamatorii.
De asemenea, poate apărea în urma unor șocuri emoționale – pierderea cuiva drag, ca urmare a unor accidente, a expunerii la violență sau catastrofe naturale, a apariției unor probleme financiare sau a unor schimbări bruște. Șomajul, divorțul sau lipsa unei relații interpersonale apropiate pot sta, de asemenea, la baza unei depresii.
Cel mai adesea, însă, principalul vinovat este dușmanul nostru numărul unu: stresul. Și, evident, surmenajul, relații dificile cu cei din jur, alimentația și regimul de viață nesănătos, fără mișcare și fără un timp suficient petrecut în aer curat. Tulburările hormonale ale adolescenței sau cele de menopauză, tulburările legate de naștere sau de sindromul premenstrual, diferiți agenți poluanți sau lipsa de vitamine și minerale și unele cure de slăbire pot, de asemenea, să stea la originea instalării depresiei.
Cauzele și mecanismele profunde ale depresiei nu sunt încă perfect lămurite. Însă cercetările recente au evidențiat faptul că depresia este însoțită de o modificare funcțională a creierului și, în același timp, a sistemului hormonal. Creierul poate fi considerat centrul de comandă al întregului organism. Studiile ce vizează cauzele biologice ale depresiei au evidențiat implicarea în mecanismul depresiei a unei părți a creierului, numit sistem limbic, care reglează emoțiile, plăcerea, furia, frica, activitatea sexuală, răspunsul la stres, somnul, pofta de mâncare etc., astfel că mici dereglări ale acestuia pot afecta grav starea emoțională, comportamentul și dispoziția noastră. Și tot acest sistem este implicat în procesele de învățare și memorare, în prelucrarea informațiilor senzoriale, în reacțiile comportamentale, în reacțiile emoționale legate de anumite evenimente din trecut. Interesant este faptul că cercetările au evidențiat chiar o variație a dimensiunii anumitor părți ale acestei regiuni în cazul depresiilor severe. Iar aceste modificări se repară odată cu ieșirea din depresie. Mecanismul ține de așa-numita plasticitate a creierului, capacitatea lui de adaptare și autoreparare, proces în care sunt implicate așa-numitele neutrofine, care au printre altele și rolul de formare de noi structuri neuronale. Iar studiile au evidențiat și conținutul scăzut al acestor neutrofine în cazul persoanelor depresive.
Trebuie știut însă că întreaga activitate a creierului, capacitatea lui de a transfera și gestiona orice informație, deci inclusiv capacitatea lui de a gestiona corect stările noastre emoționale, depind de o serie de substanțe numite neurotransmițători.
Și tot această parte a creierului care gestionează starea noastră emoțională și care este implicată în mecanismul depresiei reglează și funcționarea glandei pituitare, care răspunde de buna funcționare a sistemului hormonal. Iar hormonii, eliberați în sânge, reglează procese precum reacția la stres sau activitatea sexuală. Cercetările au evidențiat faptul că în cazul depresiei apar dereglări ale prezenței hormonilor în sânge fără ca glandele hormonale care îi secretă să fie afectate. Astfel că aceste dezechilibre sunt cauzate de comanda primită de la aceeași parte a creierului. Iar perturbarea acestui centru de comandă este la rândul ei cauzată de activitatea unor neurotransmițători ce au fost asociați cu depresia.
Având în vedere perturbațiile biochimice la nivelul creierului, cauzele psihologice caracteristice unor personalități fragile, dar și cauzele sociale legate de stresul zilnic, se consideră că depresia trebuie înțeleasă la nivel bio-psiho-social.
În cazul în care se ajunge la instalarea unei depresii severe, se impune un tratament complex, cuprinzând atât abordarea medicamentoasă, cât și cea psihoterapeutică. Tratamentul nu este simplu și este de durată, de multe ori fiind necesară inclusiv internarea pacientului. De aceea, măsurile preventive, mai ales atunci când se observă deja primele semne de depresie, sunt absolut necesare. Iar depresia apare frecvent la toate vârstele, statisticile arătând că aproape un sfert dintre tineri prezintă un episod depresiv major până la vârsta de 24 de ani, riscurile de instalare a depresiei crescând apoi odată cu vârsta.
Atât pentru prevenirea, cât și pentru combaterea depresiei, se impune un regim de viață echilibrat, care include exerciții fizice sau sportive, plimbări în aer liber, petrecerea timpului liber în mod plăcut și în compania persoanelor dragi, evitarea stresului, surmenajului, oboselii excesive și a situațiilor conflictuale, a consumului excesiv de alcool sau alte substanțe psihoactive, precum și un program de somn ordonat. În același timp, trebuie asigurată o alimentație echilibrată, bogată în vitamine și săruri minerale, din care nu trebuie să lipsească mierea, polenul și lăptișorul de matcă.
Lăptișorul de matcă reprezintă un important tonic pentru întregul organism, prin aportul important de vitamine, minerale, oligoelemente, enzime și coenzime, acizi grași esențiali, alături de multe alte substanțe active ce reușesc împreună să ne dea un surplus de energie, să ne echilibreze somnul, activitatea celulară, oxigenarea întregului organism, să ne protejeze de radicalii liberi și să combată disfuncțiile diferitelor organe, să stimuleze sistemul imunitar și să ne apere de cele mai felurite infecții și inflamații. Inclusiv datorită conținutului de 10-HDA, lăptișorul de matcă pur și crud, cum este și cel de la ApiLand, are și o acțiune directă asupra sistemului hormonal și, în primul rând, asupra celui nervos.
Cercetările au evidențiat prezența în lăptișorul de matcă a unui întreg ansamblu de substanțe biogene, pro-hormoni sau precursori ai hormonilor umani, capabili să normalizeze activitățile hormonale, ajutând în special la sintetizarea acelor hormoni pe care organismul nu îi secretă în cantități suficiente. Ori, așa cum am văzut, dezechilibrele hormonale reprezintă una dintre problemele majore ce stau la baza depresiei. Dar lăptișorul de matcă rezolvă nu numai aceste dezechilibre hormonale, ci acționează și direct asupra sistemului nervos. În primul rând, trebuie știut că lăptișorul de matcă este singurul produs natural care conține acetilcolină, un important neurotransmițător, indispensabil pentru starea de sănătate a sistemului nervos. Acetilcolina joacă un rol esențial în transmiterea influxului nervos, atât în sistemul nervos central, cât și în cel periferic, reprezentând unul dintre elementele principale implicate în mecanismul ce stă la baza depresiei. De el depinde atât starea noastră de spirit, cât și memoria, capacitatea noastră de concentrare, de reacție și viteza cu care suntem în stare să luăm o decizie. Cercetările au demonstrat capacitatea lăptișorului de matcă de a stimula producerea de noi neuroni și a conexiunilor acestora, intervenind astfel în mecanismul de plasticitate al creierului – mecanism care, așa cum am menționat, reprezintă calea de depășire a depresiei.
Efectele antidepresive ale lăptișorului de matcă sunt demonstrate atât prin evidențierea efectelor asupra stării pacienților, cât și prin evidențierea mecanismelor prin care acționează la nivel celular, atât cerebral, cât și hormonal.
Astfel, pacienții depresivi sau depresiv-anxioși care iau lăptișor de matcă crud, așa cum este cel oferit de ApiLand, își recapătă treptat tonusul psihic și mental, apetitul alimentar, somnul normal și odihnitor și scapă de stările astenice. Treptat, revine tonusul psihomental și este îmbunătățită activitatea cerebrală în ansamblul ei. Își recapătă optimismul și pofta de viață.
Cercetările efectuate în Japonia au evidențiat rezultate antidepresive excelente prin administrarea zilnică a 2–4 grame de lăptișor de matcă pe zi.
Astfel, lăptișorul de matcă pur și crud nu numai că are efecte clare antidepresive, dar ne ajută să revigorăm și să tonifiem organismul în ansamblul lui. Iar aceasta, cu un produs natural, fără niciun fel de efecte secundare nedorite.
Mai multe despre beneficiile lăptișorului de matcă și ale produselor apicole, în general, puteți afla accesând www.apiland.ro sau de la numărul de telefon 0371.78.00.78.
Comentarii (0)
Nu există comentarii la acest articol. Fii primul care lasă un mesaj!