Parodontoza - cauze, simptome, tratamente eficiente și metode de prevenire

Parodontoza este o afecțiune dentară frecventă ce poate afecta sănătatea orală și calitatea vieții. Această boală inflamatorie cronică atacă țesuturile de susținere ale dinților și, dacă nu este tratată corespunzător, poate duce la pierderea lor. În acest articol, vei afla tot ce trebuie să știi despre parodontoză, de la primele semne până la metodele de tratament și prevenire.

• Parodontoza este o boală inflamatorie cronică care afectează țesuturile de susținere ale dinților (gingii, os alveolar, ligamente) și, netratată, poate duce la pierderea dinților. Primele semne includ gingii inflamate, sângerări și retragerea gingiei.

• Cauzele principale includ placa bacteriană, tartrul și factori favorizanți precum fumatul, dezechilibre hormonale, boli sistemice (diabet, anemie), sistem imunitar slăbit și igiena orală deficitară.

• Tratamentul variază în funcție de stadiul bolii – de la detartraj și chiuretaj subgingival, la intervenții chirurgicale (grefe gingivale sau osoase) și terapii moderne precum laserul dentar. Prevenția implică igienă orală strictă, controale regulate și produse antiseptice (propolis, miere de manuka).

Cuprins:

• Ce este parodontoza și cum se manifestă?

• Cauzele apariției parodontozei

• Diagnosticarea parodontozei

• Tratamente pentru parodontoză - etape și opțiuni terapeutice

• Tratamentul parodontozei avansate

• Tratamentul cu laser pentru parodontoză

• Prevenirea și controlul parodontozei

Ce este parodontoza și cum se manifestă?

Parodontoza, numită și boală parodontală, este o afecțiune inflamatorie cronică ce afectează țesuturile de susținere ale dinților: gingia, ligamentul parodontal și osul alveolar. Această afecțiune poate duce la pierderea dinților prin distrugerea progresivă a acestor țesuturi.

În stadiile incipiente, parodontoza se manifestă prin gingivită, o inflamație a gingiei. Gingiile sănătoase sunt ferme și de culoare roz pal. Când apare gingivita, gingiile devin moi și își schimbă culoarea spre roșu violaceu. De asemenea, papilele interdentare se inflamează și se pot desprinde de pe dinți.

Printre simptomele parodontozei în stadiul inițial se numără dureri, senzația de prurit gingival, iar gingiile sângerează ușor, chiar și la periajul cu o periuță moale. Aceste simptome nu trebuie ignorate, deoarece reprezintă primele semne ale unei afecțiuni care poate evolua rapid.

Pe măsură ce boala evoluează, gingia începe să se retragă de pe dinți, afectând și osul alveolar. Se formează pungi parodontale, spații între os și dinte în care se acumulează bacterii, tartru și fragmente de os necrozat. În stadiile finale, dinții pot fi expulzați din alveolele dentare, ceea ce face esențială intervenția medicală timpurie.

Cauzele apariției parodontozei

Parodontoza este o afecțiune inflamatorie cronică a gingiilor și a structurilor de susținere ale dinților, iar apariția sa este strâns legată de mai mulți factori locali și generali. Iată care sunt cei mai frecvenți:

Cauze principale:

• Acumularea plăcii dentare – o peliculă subțire compusă din bacterii care apare atunci când zaharurile și amidonul din alimente interacționează cu bacteriile naturale din cavitatea bucală.

• Formarea tartrului – placa dentară care nu este îndepărtată în 2-3 zile se poate întări sub linia gingiei, devenind tartru. Acesta:

  • adăpostește bacterii suplimentare,

  • nu poate fi îndepărtat prin periaj,

  • necesită detartraj profesional.

Factori locali agravanți:

• Fumatul – reduce circulația sângelui la nivel gingival și încetinește vindecarea țesuturilor.

• Trauma ocluzală – cauzată de o mușcătură incorectă.

• Carii dentare netratate – favorizează retenția plăcii bacteriene.

• Edentații (dinte lipsă) – afectează echilibrul masticator și igiena.

• Obiceiuri nocive – cum ar fi:

  • ronțăitul unghiilor,

  • deschiderea ambalajelor sau obiectelor cu dinții.

Factori generali care contribuie:

• Modificări hormonale în:

  • pubertate,

  • sarcină,

  • menstruație,

  • menopauză,

  • utilizarea anticoncepționalelor.

• Boli sistemice:

  • diabet zaharat,

  • hipovitaminoză C,

  • leucemie,

  • anemie.

• Sistem imunitar slăbit – care reduce capacitatea organismului de a lupta cu infecțiile gingivale.

• Tratamente medicamentoase:

  • pentru epilepsie,

  • boli cardiovasculare,

  • terapii imunosupresoare (ex: după transplanturi).

Diagnosticarea parodontozei

Diagnosticul de parodontoză se bazează pe un examen stomatologic amănunțit. Medicul dentist va examina cavitatea bucală pentru a identifica prezența plăcii dentare și a tartrului, verificând dacă există sângerări gingivale ușoare. Aceste semne sunt indicatori importanți ai stării de sănătate a țesuturilor parodontale.

Un aspect important în diagnosticarea parodontozei este evaluarea stării de sănătate a țesutului gingival. Pentru aceasta, medicul dentist poate utiliza o sondă parodontală, un instrument metalic fin, pentru a măsura adâncimea șanțului gingival, adică spațiul dintre gingie și dinte. Sonda este inserată delicat lângă dinte, sub linia gingiei, în mai multe puncte din jurul acestuia. Aceste măsurători ajută la determinarea gradului de evoluție a parodontozei.

Pentru a evalua integritatea osoasă, medicul poate recomanda o investigație imagistică, cum ar fi o radiografie. Radiografiile ajută la vizualizarea structurilor osoase și la identificarea eventualelor pierderi de os cauzate de parodontoză. Aceste imagini oferă o perspectivă completă asupra gradului de afectare a țesuturilor de susținere ale dinților.

Cu cât ceri mai repede ajutor stomatologic, cu atât sunt mai mari șansele de a gestiona eficient problemele provocate de parodontoză și de a preveni complicații grave. Un diagnostic timpuriu poate face diferența între un tratament simplu și unul complex.

Tratamente pentru parodontoză - etape și opțiuni terapeutice

Tratamentul pentru parodontoză variază în funcție de stadiul bolii. Inițial, este necesară o consultație de specialitate la un medic parodontolog, pentru a stabili în ce stadiu se află afecțiunea.

Indiferent de cât de avansată este boala, medicul începe printr-un tratament nechirurgical. Acesta constă în periaj profesional, detartraj profund atât supragingival, cât și subgingival, chiuretaj subgingival și decontaminare cu laser. Aceste proceduri au ca scop eliminarea plăcii bacteriene și a tartrului care s-au acumulat pe dinți. La nevoie, medicul efectuează anumite tehnici de refacere a gingiei.

Suplimentar, se aplică un tratament local, ce are în componența sa antibiotice, antiseptice, antiinflamatoare și vitamina A. De asemenea, tinctura de propolis poate fi un adjuvant valoros, datorită proprietăților sale antiseptice și antiinflamatoare. Aceste substanțe ajută la combaterea infecției și la reducerea inflamației din țesuturile parodontale.

Sursa foto: Freepik.com

Totodată, îți vor fi recomandate produse pentru parodontoză speciale, precum pastă de dinți cu miere de manuka, geluri, creme și apă de gură. Medicul te va ghida pentru a le utiliza corect și pentru a obține rezultatele dorite.

Tratamentul parodontozei avansate

Sursa foto: Freepik.com

În cazul parodontozei avansate, unde distrucția țesuturilor de susținere a dintelui este semnificativă, tratamentul devine mai complex și poate necesita o abordare combinată. Scopul principal al tratamentului este de a stopa progresia bolii, de a reface, pe cât posibil, țesuturile afectate și de a menține dinții existenți.

O opțiune terapeutică importantă este chiuretajul în câmp deschis, o procedură chirurgicală care implică incizia gingiei pentru a expune rădăcinile dinților și osul alveolar. Aceasta permite o curățare mai eficientă a suprafețelor radiculare și îndepărtarea țesutului inflamat sau infectat. Ulterior, gingia este repoziționată și suturată.

În situațiile în care retracția gingivală este severă și rădăcinile dinților sunt expuse, pot fi necesare grefe gingivale. Acestea presupun prelevarea de țesut gingival dintr-o zonă donatoare, de obicei palatul gurii, și aplicarea acestuia în zona afectată pentru a acoperi rădăcinile expuse și a îmbunătăți aspectul estetic.

Atunci când parodontoza avansată a dus la pierderea semnificativă de os alveolar, se pot efectua grefe osoase pentru a reface suportul osos al dinților. Materialul de grefare poate fi os autolog prelevat de la tine, os de la donator sau materiale sintetice. Tratamentul cu laser reprezintă o altă opțiune terapeutică modernă care poate fi utilizată pentru decontaminarea pungilor parodontale, îndepărtarea țesutului inflamat și stimularea regenerării țesuturilor.

Tratamentul cu laser pentru parodontoză

Tratamentul cu laser reprezintă o metodă modernă și eficientă de a combate efectele negative ale parodontozei. Laserul dentar este utilizat pentru a steriliza pungile parodontale, acele mici spații care se formează între gingie și dinte din cauza acumulării de placă bacteriană și tartru. În timpul procedurii, laserul nu doar că elimină bacteriile, dar ajută și la îndepărtarea țesuturilor afectate, stimulând astfel refacerea țesutului.

Utilizarea laserului aduce numeroase beneficii, printre care se numără confortul sporit în timpul procedurii. Comparativ cu alte intervenții stomatologice, doar o mică parte dintre pacienți resimt un disconfort redus. De asemenea, laserul nu afectează țesuturile sănătoase din jurul zonei tratate și nu determină contracții musculare, reducând riscul de sângerare sau alte complicații.

Tratamentul cu laser este eficient și în prevenirea recidivelor. Rezultatele sunt bune atunci când tratamentul este aplicat în stadiile incipiente ale parodontozei, dar și în cazurile severe se pot obține rezultate încurajatoare.

Prevenirea și controlul parodontozei

Parodontoza poate fi prevenită printr-o combinație de igienă orală riguroasă, controale stomatologice regulate și utilizarea unor produse cu efecte antimicrobiene și antiinflamatoare, precum cele apicole.

Igiena orală zilnică – baza prevenției

• Periază dinții de cel puțin două ori pe zi, dimineața și seara, cu o periuță cu peri moi.

• Folosește ață dentară, duș bucal și apă de gură pentru a curăța zonele greu accesibile.

• O periuță electrică poate fi mai eficientă decât una manuală în îndepărtarea plăcii bacteriene.

• Schimbă periuța de dinți la fiecare 3 luni sau după o răceală sau gripă.

Vizite regulate la medicul stomatolog

• Programează-te la un control cel puțin de două ori pe an.

• Chiar dacă nu ai simptome, boala parodontală poate evolua fără durere sau semne evidente.

• Igienizarea profesională ajută la eliminarea tartrului și la prevenirea inflamațiilor gingivale.

Sprijin natural: beneficiile produselor apicole

• Tinctura de propolis este un adjuvant valoros în prevenția parodontozei:

  • are efect antiseptic, antifungic și antiinflamator;

  • contribuie la reducerea inflamației și susține vindecarea țesuturilor gingivale;

  • poate fi aplicată local, diluată, pentru gargară sau tamponări ale gingiilor.

• Alte produse apicole, precum mierea de manuka, pot fi integrate în paste de dinți sau geluri pentru a susține flora orală benefică.

Parodontoza este o afecțiune serioasă, dar cu un diagnostic precoce și un tratament adecvat, poți menține sănătatea orală și poți preveni complicațiile grave. Respectarea recomandărilor medicale, menținerea unei igiene orale corecte și controalele regulate la medicul stomatolog sunt cheia succesului în lupta împotriva acestei afecțiuni. Nu uita că investiția în sănătatea orală este o investiție în calitatea vieții pe termen lung. Prin urmare, acordă atenție semnalelor corpului tău și acționează prompt pentru a te bucura de un zâmbet sănătos și frumos.

Referințe:

• American Academy of Periodontology - Gum Disease Information

• National Institute of Dental and Craniofacial Research - Gum Disease

• Mayo Clinic - Periodontitis Diagnosis and Treatment

Disclaimer: Acest articol are scop informativ și nu înlocuiește sfatul medical profesionist. Consultă întotdeauna un medic pentru diagnostic și tratament.