Gastrita – modalități de ameliorare a disconfortului digestiv și alimente recomandate pentru un stomac sănătos

În ultimii ani, alimentația noastră s-a schimbat considerabil, având un impact semnificativ asupra sănătății digestive. O dietă bogată în alimente procesate, grase, cu conținut mare de zahăr și aditivi poate contribui la apariția și chiar agravarea unor afecțiuni digestive, printre care și gastrita. Această afecțiune inflamatorie a mucoasei stomacului poate fi rezultatul unei alimentații de o calitate îndoielnică și poate genera disconfort și complicații pe termen lung. În continuare vom vorbi despre gastrită, cauzele și simptomele acesteia și cum ar trebui să arate alimentația pentru gastrită. 

Cuprins:

1. Gastrita – informații utile despre această afecțiune

1.1. Ce este gastrita, tipuri și modalități de manifestare

1.2. Gastrita și simptomele ușor de recunoscut

1.3. Gastrita și cauzele care stau la baza acestei afecțiuni

1. Ce să mănânci dimineața dacă ai gastrită, ce alimente să incluzi în regim și ce să eviți? 

1. Gastrita – informații utile despre această afecțiune 

Gastrita este una dintre cele mai comune boli digestive, putând afecta persoane de toate vârstele și genurile. Vorbim de această afecțiune mai mult în rândul adulților, însă poate fi întâlnită și gastrita la copii, cu aceleași simptome, care variază de la dureri de burtă la greață, vărsături și senzația de balonare. 

De regulă, gastrita se vindecă în câteva zile sau săptămâni (în funcție de severitatea simptomelor) cu un tratament adecvat, însă există și situații în care această boală necesită tratament și o gestionare continuă a factorilor de risc pentru prevenirea recidivei. De cele mai multe ori, gastrita este un rezultat al unui stil de viață haotic, cu o alimentație nesănătoasă, consum de alcool, fumat și stres. În astfel de cazuri, este necesară modificarea dietei și adoptarea unui regim alimentar pentru gastrită, după cum vom vedea mai târziu.

1.1. Ce este gastrita, tipuri și modalități de manifestare

Gastrita este o inflamație a mucoasei stomacului. Aceasta poate fi acută, apărând brusc și pentru o perioadă scurtă, sau cronică, dezvoltându-se treptat și persistând pe o perioadă mai lungă. 

Așadar, în funcție de cauzele care au dus la apariția acestei afecțiuni și modul de manifestare, gastrita poate fi de mai multe tipuri:

Gastrita acută

Gastrita acută este o inflamație bruscă și intensă a mucoasei stomacului, care apare pe termen scurt. Aceasta poate fi cauzată de o serie de factori, inclusiv infecția cu Helicobacter pylori, consumul excesiv de alcool, utilizarea medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene, stresul, diverse traume sau intervenții chirurgicale majore. O criză de gastrită are simptome acute care includ dureri abdominale, greață, vărsături, balonare și pierderea poftei de mâncare.

Gastrita cronică

Gastrita cronică este o inflamație de lungă durată a mucoasei stomacului, care se dezvoltă treptat și poate persista pe parcursul multor ani. Această afecțiune poate fi cauzată de infecția persistentă cu Helicobacter pylori, consumul cronic de alcool, fumatul, bolile autoimune, refluxul biliar sau factorii genetici. Gastrita cronică are simptome mai puțin severe decât cele ale gastritei acute, dar pot include dureri abdominale persistente, greață, vărsături, balonare, senzație de plin după mese mici și, uneori, pierderea poftei de mâncare. Gestionarea gastritei cronice este esențială pentru a preveni complicațiile pe termen lung, cum ar fi ulcerul gastric și riscul crescut de cancer gastric.

Gastrita autoimună

Gastrita autoimună este o formă rară de gastrită cronică în care sistemul imunitar atacă și distruge celulele de la nivelul mucoasei stomacului. Acest tip de gastrită are la bază de cele mai multe ori factorul genetic, fiind o boală moștenită din familie. Persoanele cu gastrită autoimună pot dezvolta anemie pernicioasă, o afecțiune cauzată de deficitul de vitamina B12.

Simptomele gastritei autoimune pot include dureri abdominale, greață, vărsături, pierderea poftei de mâncare și simptome legate de anemia pernicioasă, cum ar fi oboseală, slăbiciune, dificultăți de concentrare și senzația de furnicături sau amorțeală în mâini și picioare. În stadiile incipiente, gastrita autoimună poate fi asimptomatică.

1.2. Gastrita și simptomele ușor de recunoscut

Gastrita este o boală digestivă destul de comună, care ar putea afecta pe oricine la un moment dat în viață. Este important să cunoști simptomele gastritei pentru a putea lua măsuri încă de la primul disconfort resimțit. Așa că, dacă te întrebi cum se manifestă gastrita, iată răspunsul:

• Dureri abdominale: dureri ascuțite resimțite mai degrabă în zona superioară a abdomenului.
• Arsuri la stomac: senzația de disconfort în piept, care poate urca către gât.
• Greață și vărsături: poate fi o senzație constantă sau poate apărea imediat după masă.
• Balonare: persoanele care suferă de gastrită se simt pline sau balonate, chiar și atunci când consumă o cantitate mică de alimente.
• Pierderea apetitului: scăderea interesului pentru mâncare (chiar și pentru alimentele preferate).
• Eructații și flatulență: excesul de gaze poate duce la eructații și flatulență.

În cazurile mai severe, pot fi prezente și scaunele închise la culoare – prezența sângelui în scaun este un simptom grav care necesită intervenția unui medic cât mai rapid. Un alt simptom care apare mai rar este anemia, însoțită de senzația de oboseală și slăbiciune. Anemia poate apărea doar dacă gastrita duce la sângerări interne sau la malabsorbția fierului și a vitaminei B12.

Dacă ignori aceste simptome și nu tratezi gastrita (în special cea cronică), se poate ajunge la multiple complicații. Una dintre cele mai frecvente complicații ale gastritei este formarea ulcerului gastric. Inflamația cronică poate eroda mucoasa stomacului, ducând la ulcerații care pot provoca dureri severe, sângerări și, în cazuri grave, perforații ale peretelui stomacal. Gastrita cronică poate duce la atrofie gastrică, o afecțiune în care mucoasa stomacului se subțiază și pierde celulele glandulare. În timp, aceasta poate evolua în metaplazie intestinală, o afecțiune precanceroasă în care celulele mucoasei stomacului se transformă în celule intestinale, crescând riscul de cancer gastric. Inflamația cronică a mucoasei stomacale poate afecta absorbția eficientă a nutrienților esențiali, precum fierul, calciul și vitamina B12, ceea ce poate duce la diverse deficiențe nutriționale și probleme de sănătate asociate.

1.3. Gastrita și cauzele care stau la baza acestei afecțiuni 

Gastrita la stomac poate fi declanșată de numeroși factori. Pentru un tratament eficient, este esențial să se identifice cu precizie cauzele care au dus la apariția acestei afecțiuni. 

Printre cele mai frecvente cauze ale gastritei se numără infecția cu Helicobacter pylori, o bacterie foarte răspândită. Se estimează că peste jumătate din populația mondială este infectată cu H. pylori – în multe cazuri infecția este asimptomatică, dar poate duce și la astfel de probleme gastrointestinale. Această bacterie are capacitatea de a supraviețui în mediul acid al stomacului, se atașează de celulele mucoasei gastrice și începe să producă anumite toxine care provoacă inflamație. Infecția cu H. pylori declanșează un răspuns inflamator din partea sistemului imunitar, ceea ce poate duce la simptome de gastrită, cum ar fi durerea abdominală, balonarea, greața și senzația de arsură. 

Printre cauzele gastritei se mai numără și administrarea prelungită a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene, consumul excesiv de alcool, stresul fizic și emoțional, refluxul biliar și diverse tulburări autoimune (în acest caz se declanșează gastrita autoimună). 

Bineînțeles, alimentația necorespunzătoare și consumul frecvent de alimente picante, prăjite, acide sau condimentate poate irita stomacul și poate contribui la dezvoltarea gastritei. Consumul în cantități mari de carbogazoase și cofeină pot provoca apariția simptomelor de gastrită. 

Din aceste motive, persoanele diagnosticate cu gastrită trebuie să urmeze o dietă specifică. Astfel, pot fi reduse simptomele și prevenită reapariția acesteia. Din păcate, gastrita este o afecțiune recurentă, iar consumul anumitor alimente și băuturi poate provoca o nouă inflamație a mucoasei stomacului.

 2. Ce să mănânci dimineața dacă ai gastrită, ce alimente să incluzi în regim și ce să eviți? 

Dacă te confrunți cu primele simptome, probabil te întrebi ce ai voie să mănânci când ai gastrită și cât timp se ține regimul pentru această boală. 

Alimente pentru gastrită recomandate de către specialiști

Este important să înțelegi încă de la bun început faptul că între gastrită și regim alimentar există o legătură foarte mare – dacă nu elimini anumite alimente din dietă, nu vei reuși să reduci inflamația mucoasei, iar șansele ca simptomele să se agraveze și să apară complicații sunt foarte mari. Iată ce să mănânci dacă ai gastrită:

• Fructe permise în gastrită: banane, pepene galben, mere coapte, pere.
• Legume fierte sau preparate la abur: morcovi, cartofi, dovlecei, broccoli, spanac, dovleac.
• Cereale integrale: orez brun, fulgi de ovăz, pâine integrală, paste integrale.
• Proteine slabe: carne de pui, carne de curcan, pește slab, ouă.
• Produse lactate cu un conținut scăzut de grăsimi.
• Grăsimi sănătoase: ulei de măsline, avocado, nuci și semințe (în cantități moderate).

Aceleași alimente se regăsesc și pe lista de regim pentru gastrita cronică. În astfel de cazuri, dieta este una pe termen lung, pentru gestionarea cât mai eficientă a simptomelor și a disconfortului. Atâta timp cât respecți indicațiile și prepari alimentele corespunzător, vei observa o ameliorare a simptomelor în scurt timp. 

Lista cu alimente permise în gastrită este destul de vastă. Prin urmare, dacă te întrebi ce să mănânci dimineața dacă ai gastrită, există o mulțime de opțiuni pentru micul dejun: 

• Ovăz: Ovăzul fiert sau terciul de ovăz este ușor de digerat și poate fi consumat fără a adăuga zahăr sau arome artificiale. Poți adăuga un pic de miere și banane pentru gust.
• Banane: Sunt ușor de digerat și pot ajuta la calmarea stomacului.
• Iaurt natural: Iaurtul fără arome și fără zahăr adăugat conține probiotice, care pot ajuta la menținerea sănătății digestive. Poți adăuga o linguriță de miere sau niște fructe proaspete.
• Ouă fierte moi: Ouăle sunt o sursă bună de proteine și sunt ușor de digerat dacă sunt gătite simplu, fără adaosuri de grăsime sau condimente.
• Smoothie-uri: Smoothie-urile făcute din banane, ovăz, iaurt natural și puțină miere sunt o opțiune bună. Evită citricele și fructele acide în smoothie-uri.

Dacă te întrebi în cât timp se vindecă gastrita, răspunsul nu este unul universal valabil. Cu un tratament adecvat, cum ar fi medicamentele care reduc aciditatea stomacală și modificări ale dietei, simptomele gastritei acute se pot ameliora în câteva zile până la câteva săptămâni. În cazul gastritei cronice, tratamentul este unul de lungă durată și include atât tratament cu antibiotic (dacă este prezentă infecția cu Helicobacter pylori), cât și modificări ale stilului de viață. Vindecarea gastritei cronice poate dura câteva luni, iar uneori necesită monitorizare și tratament pe termen lung pentru a preveni recurențele și complicațiile.

Alimente interzise în gastrită

Revenind la alimentație și stil de viață, iată cum arată și lista cu alimente ce ar trebui evitate în cazul în care suferi de gastrită:

• Alimente picante.
• Alcool.
• Cofeină (sub formă de cafea, ceai negru, băuturi energizante, ciocolată etc.).
• Băuturi carbogazoase. 
• Alimente acide (portocale, lămâi, sucuri de citrice, roșii etc.).
• Alimente grase sau prăjite.
• Produse de patiserie și dulciuri.

Oricare dintre aceste alimente îți pot agrava simptomele sau pot provoca reapariția gastritei, așadar ar fi bine să le elimini din dietă pentru o perioadă. 

Și obiceiurile pe care le ai legate de alimentație contează în tratarea acestei afecțiuni. Este recomandat să mănânci mese mici, de 5-6 ori pe zi, pentru a reduce stresul asupra stomacului. Mestecă bine alimentele și mănâncă încet pentru a ușura procesul de digestie. Nu mânca cu cel puțin două-trei ore înainte de culcare pentru a preveni refluxul gastric. Menține o poziție verticală timp de cel puțin 30 de minute după masă pentru a facilita digestia. Bineînțeles, hidratarea este importantă – bea multă apă pe parcursul zilei și evită băuturile reci sau fierbinți.

Produsele apicole și gastrita

Pe lângă toate aceste alimente recomandate în gastrită, un aliat bun în ameliorarea disconfortului este reprezentat de produsele apicole. Spre exemplu, mierea crudă are proprietăți antibacteriene și antiinflamatorii care pot ajuta la reducerea inflamației mucoasei gastrice și la combaterea infecției cu Helicobacter pylori. Mai exact, mierea de salcâm are rolul de a diminua aciditatea gastrică. 

Consumul regulat de miere de Manuka formează un strat protector pe mucoasa gastrică, reducând iritația și grăbind vindecarea. Și tinctura de propolis poate fi de ajutor în astfel de cazuri, contribuind la regenerarea țesuturilor. Dacă vorbim de o infecție cu H. pylori, lăptișorul de matcă poate întări sistemul imunitar, susținând organismul în lupta împotriva bacteriei. În plus, lăptișorul de matcă conține compuși cu proprietăți antiinflamatorii și antioxidante care pot contribui la reducerea inflamației și la protecția celulelor mucoasei gastrice. 

Consumul de polen crud poate stimula regenerarea și repararea mucoasei gastrice afectate de gastrită, datorită conținutului său bogat de nutrienți și compuși bioactivi. Polenul crud poate ajuta la îmbunătățirea digestiei și la reducerea simptomelor asociate gastritei, cum ar fi balonarea și disconfortul abdominal. Păstura, cunoscută și sub denumirea de ”pâinea albinelor” este un alt produs apicol cu un conținut bogat de nutrienți, enzime, vitamine și compuși bioactivi utili în gestionarea gastritei. Antioxidanții din păstură pot proteja celulele mucoasei gastrice de stresul oxidativ și de deteriorarea cauzată de radicalii liberi. Mai mult decât atât, păstura conține bacterii benefice și fibre prebiotice care susțin sănătatea intestinală, contribuind la un sistem digestiv echilibrat.

Produsele apicole pot oferi un ajutor valoros în gestionarea gastritei datorită proprietăților lor antiinflamatorii, antibacteriene și de protecție a mucoasei gastrice. Cu toate acestea, utilizarea lor trebuie să fie complementară unui plan de tratament stabilit de un specialist și adaptată nevoilor individuale.

În concluzie, gastrita este o afecțiune comună a stomacului, care poate fi cauzată de o varietate de factori, de la alimentația dezechilibrată, la infecțiile bacteriene. Este esențial să înțelegem că dieta joacă un rol crucial în sănătatea stomacului nostru și că adoptarea unui regim alimentar sănătos poate ajuta la prevenirea și gestionarea gastritei, dar și a multor altor probleme de sănătate.

Surse de referință:

1. https://www.healthline.com/health/gastritis
2. https://www.webmd.com/digestive-disorders/digestive-diseases-gastritis
3. https://www.healthline.com/health/gastritis-diet
4. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/10349-gastritis
5. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3074916/